12. Lectia XII: Pasivul (Vorgangs- si Zustandspassiv) si construirea acestuia

Pasivul este o diateză a verbului care indică faptul că subiectul propoziției nu realizează acțiunea, ci suferă efectul acesteia. În limba germană, există două forme principale de pasiv: Vorgangspassiv (pasivul de acțiune) și Zustandspassiv (pasivul de stare).

Vorgangspassiv se folosește pentru a descrie un proces sau o acțiune în desfășurare. Se construiește cu verbul auxiliar „werden” (la timpul corespunzător) și participiul II al verbului principal (Partizip II). De exemplu, la prezent: „Das Fenster wird geöffnet” (Fereastra este deschisă – acțiunea de a deschide este în curs).

La perfect: „Das Fenster ist geöffnet worden” – atenție, la perfect verbul „werden” devine „worden”, iar verbul principal rămâne la participiul II. La viitor: „Das Fenster wird geöffnet werden”.

Zustandspassiv, pe de altă parte, descrie o stare rezultată în urma unei acțiuni finalizate. Se construiește cu verbul auxiliar „sein” și participiul II al verbului principal. De exemplu: „Das Fenster ist geöffnet” (Fereastra este deschisă – accent pe starea actuală, nu pe acțiunea de a deschide). Nu există forme de viitor pentru Zustandspassiv; acesta poate fi folosit doar la prezent și trecut (perfect, mai mult ca perfect).

Pentru Bacalaureat, este important să știți cum să transformați propozițiile active în pasiv, inclusiv cu verbe modale. La pasiv cu verbe modale, structura este: verb modal + „werden” + participiul II + infinitivul verbului modal (la sfârșit). Exemplu: „Man muss das Fenster öffnen” → „Das Fenster muss geöffnet werden”.

De asemenea, complementul de agent (cine sau ce realizează acțiunea) se introduce cu prepoziția „von” (pentru persoane) sau „durch” (pentru mijloace, cauze impersonale).

Un aspect avansat: Vorgangspassiv poate fi folosit și cu verbe care au un complement prepozițional fix (de ex. „warten auf”, „denken an”). În acest caz, complementul rămâne neschimbat și este precedat de prepoziția corespunzătoare.

Exersează transformările și acordă atenție timpurilor verbale. O greșeală frecventă este confuzia dintre cele două tipuri de pasiv: Vorgangspassiv răspunde la întrebarea „Ce se întâmplă?” (Was passiert?), iar Zustandspassiv la întrebarea „Cum este starea?” (Wie ist der Zustand?).

Exemple

• Exemplul 1 (Vorgangspassiv, prezent): Activ: „Der Lehrer korrigiert die Tests.” → Pasiv: „Die Tests werden (von dem Lehrer) korrigiert.” Explicație: Subiectul activ „der Lehrer” devine complement de agent cu „von”; verbul „werden” se conjugă la plural („werden”) și se adaugă participiul II „korrigiert”.
• Exemplul 2 (Zustandspassiv, perfect): Activ: „Man hat die Tür geschlossen.” → Zustandspassiv: „Die Tür ist geschlossen.” Explicație: Se folosește „sein” la prezent („ist”) și participiul II „geschlossen”. Nu există complement de agent, deoarece starea este importantă, nu agentul.
• Exemplul 3 (Vorgangspassiv cu verb modal, trecut): Activ: „Der Mechaniker musste das Auto reparieren.” → Pasiv: „Das Auto musste repariert werden.” Explicație: Verbul modal „musste” rămâne la trecut, urmat de participiul II „repariert” și infinitivul „werden”. Complementul de agent poate fi adăugat: „von dem Mechaniker”.

Concepte cheie: Vorgangspassiv (pasivul de acțiune): se formează cu 'werden' + Partizip II, indică un proces., Zustandspassiv (pasivul de stare): se formează cu 'sein' + Partizip II, indică o stare rezultată., Complementul de agent: se introduce cu 'von' (persoane) sau 'durch' (mijloace/forțe), dar poate lipsi., Verbe modale la pasiv: verb modal + 'werden' + Partizip II + infinitivul verbului modal (la sfârșitul propoziției)., Timpurile pasivului: Vorgangspassiv poate fi folosit la toate timpurile (prezent, imperfect, perfect, viitor); Zustandspassiv numai la prezent și trecut (perfect, mai mult ca perfect).