Stresul, frustrarea si conflictele psihice (tipuri de conflicte, efecte)

Pe scurt

Stresul este un răspuns nespecific al organismului la solicitările mediului, putând fi pozitiv (eustres) sau negativ (distress). Frustrarea apare când un obstacol blochează atingerea unui scop, iar conflictele psihice reprezintă opoziția dintre două sau mai multe tendințe simultane. Efectele acestora se manifestă pe plan fiziologic, psihologic și comportamental, iar adaptarea se realizează prin mecanisme de coping.

Definiții și concepte de bază

Stresul reprezintă un răspuns nespecific al organismului la cerințele (solicitările) mediului, așa cum a fost definit de Hans Selye. Acesta poate fi:

• Eustres – stres pozitiv, motivant
• Distress – stres negativ, epuizant

Frustrarea apare atunci când un obstacol (intern sau extern) împiedică atingerea unui scop sau satisfacerea unei nevoi. Ea poate genera:

• Agresivitate
• Regresie
• Fixație
• Substituție

Conflictele psihice reprezintă opoziția dintre două sau mai multe tendințe sau motive simultane.

Tipuri de conflicte psihice

În cadrul psihanalizei (S. Freud), conflictele sunt între conștient și inconștient, între pulsiuni și norme sociale.

În psihologia cognitivă (Kurt Lewin), se disting trei tipuri fundamentale de conflict:

• Conflictul atragere-atragere (aproximare-aproximare): două scopuri pozitive, dar incompatibile; alegerea unuia implică pierderea celuilalt.

- *Exemplu*: a merge la un concert sau la o petrecere

- *Exemplu aplicat*: Un elev excelent la matematică și arte este acceptat la două licee de prestigiu, unul cu profil real și altul cu profil arte vizuale. Trebuie să aleagă unul, pierzând oportunitatea celuilalt. Poate resimți anxietate și ezitare, dar alegerea finală îl va motiva.

• Conflictul evitare-evitare (evitare-evitare): două scopuri negative, dar trebuie ales unul.

- *Exemplu*: a face o operație dureroasă sau a suporta o boală cronică

- *Exemplu aplicat*: Un student trebuie să plătească o amendă mare sau să facă muncă în folosul comunității. Nu vrea niciuna, dar este obligat să aleagă. Această situație poate genera frustrare și iritare, iar alegerea va fi cea mai puțin dureroasă.

• Conflictul atragere-evitare (aproximare-evitare): un singur scop are atât aspecte pozitive, cât și negative.

- *Exemplu*: o relație care oferă afecțiune dar și gelozie

- *Exemplu aplicat*: O tânără primește o ofertă de muncă bine plătită dar care implică mutarea în alt oraș, departe de familie și prieteni. Este atrasă de bani și carieră, dar sperie pierderea relațiilor. Poate avea insomnii, indecizie și stres cronic până la soluționare.

Efectele stresului, frustrării și conflictelor psihice

Efectele sunt multiple și se manifestă pe trei planuri

• Plan fiziologic: creșterea cortizolului, hipertensiune, tulburări de somn
• Plan psihologic: anxietate, depresie, iritabilitate, scăderea concentrării
• Plan comportamental: consum de substanțe, evitare, izolare

Mecanisme de adaptare

Mecanismele de adaptare includ

• Coping centrat pe problemă – rezolvarea directă a situației
• Coping centrat pe emoție – reglarea reacției emoționale

În psihologie, se studiază și sindromul general de adaptare (Selye), care parcurge trei etape:

1. Alarma
2. Rezistența
3. Epuizarea

Este important ca elevii să înțeleagă că un nivel moderat de stres poate fi benefic (legea Yerkes-Dodson), dar excesul duce la disfuncții.

Verifică-te!

1. Care sunt cele trei tipuri fundamentale de conflict psihic descrise de Kurt Lewin?
2. Ce efecte fiziologice poate avea stresul asupra organismului?
3. Care sunt cele trei etape ale sindromului general de adaptare, conform lui Hans Selye?