Pe scurt
Pleonasmul constă în folosirea redundantă a unor cuvinte care spun același lucru de două ori, iar cacofonia reprezintă o întâlnire neplăcută a sunetelor, producând un efect dizarmonios. Greșelile frecvente de exprimare includ confuzii lexicale, greșeli de acord, abuzul de cuvinte străine și utilizarea incorectă a gerunziului sau a prepozițiilor. Corectarea acestor erori necesită cunoașterea regulilor gramaticale și un exercițiu constant de revizuire a textelor, mai ales în contextul examenului de Bacalaureat.
Identificarea pleonasmului
Pleonasmul reprezintă o greșeală de exprimare care constă în folosirea unor cuvinte sau expresii care spun același lucru de două ori, fiind redundante. De exemplu, expresia
„a urca în sus” este pleonastică, deoarece verbul
„a urca” implică deja o deplasare spre o poziție superioară. Pleonasmele sunt frecvente în limbajul cotidian, dar în textele scrise sau în vorbirea formală (inclusiv în cadrul examenului de Bacalaureat) ele sunt considerate greșeli grave care afectează claritatea și corectitudinea exprimării. Pentru a le identifica, trebuie să analizăm fiecare cuvânt și să ne întrebăm dacă sensul său este deja conținut de un alt termen din aceeași construcție.
- Exemplu: „A coborât jos din autobuz.” – Verbul „a coborî” indică deja o mișcare în jos, așadar „jos” este redundant. Corect: „A coborât din autobuz.”
Identificarea cacofoniei
Cacofonia este o întâlnire neplăcută a sunetelor, care produce un efect dizarmonios. Cele mai cunoscute cacofonii sunt cele rezultate din juxtapunerea cuvintelor care, prin alăturare, creează un sens indecent sau ridicol (de exemplu,
„l-a” +
„au” poate suna ca
„l-au”, dar adevărata problemă apare în construcții de tipul
„ca că” sau
„să sara”). O altă formă de cacofonie este
asonanța excesivă sau repetiția neplăcută a unor sunete. În limba română, evităm cacofoniile prin
inversarea cuvintelor, prin
introducerea unei virgule, prin
schimbarea topicii sau prin
înlocuirea unui termen cu un sinonim.
- Exemplu: „Să sară peste gard.” – Alăturarea „să sară” creează o cacofonie (repetiția neplăcută a sunetului „s”). Corect: „Ca să sară peste gard.” sau „Să sară el peste gard.” (cu schimbarea topicii).
Greșeli frecvente de exprimare
Greșelile frecvente de exprimare includ nu doar pleonasmele și cacofoniile, ci și:
- Confuzii lexicale (precum „a deceda” vs. „a muri”, folosirea improprie a lui „a fi” în loc de „a exista”)
- Greșeli de acord („oamenii care a venit” în loc de „oamenii care au venit”)
- Folosirea incorectă a prepozițiilor („în baza” în loc de „pe baza”)
- Abuzul de cuvinte străine („feedback” în loc de „reacție”)
- Utilizarea greșită a gerunziului (fără subiect comun) sau a participiului
Corectarea acestor greșeli implică, pe lângă cunoașterea regulilor gramaticale, un exercițiu constant de citire atentă și de revizuire a propriilor texte. În contextul Bacalaureatului, este esențial să evităm orice astfel de eroare, deoarece ele pot atrage după sine penalizări în punctaj, mai ales la Subiectul I și la redactarea eseului.
- Exemplu: „Având în vedere că ploua, el a ieșit afară.” – Gerunziul „având” nu are un subiect comun cu verbul principal (el). Corect: „Deoarece ploua, el a ieșit afară.” sau „Având în vedere ploaia, el a ieșit afară.” (cu subiect comun: el)
Verifică-te!
- Ce este pleonasmul și cum poate fi identificat într-o construcție?
- Care sunt metodele de evitare a cacofoniei în limba română?
- Ce tipuri de greșeli frecvente de exprimare sunt menționate în lecție, în afară de pleonasm și cacofonie?