Pe scurt
Perioada interbelică (1918-1939) a fost pentru România un interval de consolidare a statului național unitar, marcat de adoptarea Constituției din 1923 și de instaurarea unui regim parlamentar democratic. Viața politică a fost dominată de partide precum Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc, dar și de apariția extremei drepte, în timp ce cultural s-a înregistrat o efervescență remarcabilă în literatură, arte și știință. În plan extern, România a fost un pilon al Micii Înțelegeri, o alianță defensivă menită să contracareze revizionismul, însă crizele economice și instabilitatea politică au slăbit sistemul democratic.
Cadrul politic și constituțional
- Constituția din 1923 a fost inspirată de modelul democratic occidental și a instituit un regim parlamentar bicameral.
- A introdus separația puterilor în stat, votul universal masculin și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești.
- Principiul suveranității naționale a fost consacrat, dar sistemul electoral favoriza partidele mari, limitând reprezentarea minorităților.
Viața politică și partidele
- Partidul Național Liberal (PNL) – favorabil centralizării și protecționismului economic.
- Partidul Național Țărănesc (PNȚ) – promotor al reformei agrare și al descentralizării.
- Extrema dreaptă (Garda de Fier) și curentele antisemite au tensionat climatul democratic.
- Crizele economice (1929-1933) și instabilitatea politică au slăbit sistemul, facilitând instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea în 1938.
Efervescența culturală
- Literatură: Lucian Blaga (volumele *Poemul luminii*, 1919 și *Pașii profetului*, 1921), Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi.
- Arte: Școala de pictură de la Balcic, sculptorul Constantin Brâncuși (opere precum *Coloana Infinitului* și *Poarta Sărutului*).
- Știință: Nicolae Iorga, Emil Racoviță.
- Modernizarea societății a fost sprijinită de radio, cinematograf și presă.
Politica externă: Mica Înțelegere
- Mica Înțelegere (1921) a fost o alianță defensivă între România, Cehoslovacia și Iugoslavia, semnată la Belgrad.
- Scopul principal: apărarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace postbelice și prevenirea renașterii puterii austro-ungare.
- A vizat contracararea revizionismului maghiar și a pericolului german.
Verifică-te!
- Ce principii fundamentale a introdus Constituția din 1923 în România?
- Care au fost principalele partide politice care au dominat viața politică interbelică și ce poziții promovau?
- În ce scop a fost înființată Mica Înțelegere și care erau statele membre?