Diviziunea celulară reprezintă procesul prin care o celulă mamă se divide pentru a forma celule fiice. În organismele eucariote, există două tipuri principale de diviziune: mitoza și meioza. Mitoza asigură creșterea și repararea țesuturilor, iar meioza este esențială pentru reproducerea sexuală și variabilitatea genetică.
Mitoza este diviziunea celulelor somatice, având ca rezultat două celule fiice identice genetic cu celula mamă, fiecare cu același număr de cromozomi (2n). Ea asigură creșterea, repararea țesuturilor și regenerarea.
Mitoza cuprinde patru faze: profaza, metafaza, anafaza și telofaza, precedate de interfază (în care are loc replicarea ADN-ului).
Exemplu: O celulă hepatică umană (2n=46) suferă mitoză. După interfază, celula are 46 de cromozomi, fiecare format din două cromatide surori (46 de cromozomi, 92 de cromatide). În anafaza mitotică, cromatidele se separă, iar fiecare pol primește 46 de cromozomi (fiecare cu o cromatidă).
La final, cele două celule fiice au fiecare 46 de cromozomi și sunt identice genetic. Numărul de cromozomi rămâne constant (2n=46), iar ADN-ul se păstrează neschimbat, cu excepția mutațiilor rare.
Meioza este diviziunea celulelor germinale (gameți) și reduce numărul de cromozomi la jumătate (n), producând patru celule fiice genetic distincte. Meioza constă în două diviziuni consecutive: meioza I (reducțională) și meioza II (ecuațională).
Include profaza I, metafaza I, anafaza I și telofaza I.
Seamănă cu o mitoză, dar începe cu celule haploide.
Exemplu: În spermatogeneza umană, o celulă germinală primară (2n=46) intră în meioză. După meioza I, cele două celule fiice au fiecare 23 de cromozomi (n), dar fiecare cromozom este format din două cromatide (23 cromozomi, 46 cromatide). După meioza II, fiecare dintre cele patru spermatide are 23 de cromozomi cu o singură cromatidă. Numărul de cromozomi se înjumătățește (de la 2n la n), iar prin crossing-over, fiecare spermatidă are o combinație unică de gene.
Crossing-over în profaza I a meiozei: Doi cromozomi omologi, unul de la mamă și unul de la tată, fac schimb de fragmente între cromatidele ne-surori. De exemplu, gena pentru culoarea ochilor (albastru pe cromozomul matern, maro pe cel patern) poate fi schimbată, rezultând cromatide hibride (un fragment cu alela albastră pe cromozomul patern și invers). Aceasta crește diversitatea genetică și este importantă pentru evoluție. Crossing-over are loc după sinapsă, în profaza I; frecvența de schimb este proporțională cu distanța dintre gene.
Meioza este esențială pentru reproducerea sexuală și asigură variabilitatea genetică prin crossing-over și segregarea aleatoare a cromozomilor.
Vrei exerciții pe lecția asta + AI care te ajută pas cu pas?
Cont gratuit — 20 întrebări AI/zi, exerciții nelimitate.