rutăsubstantiv
ru-tă
Definiții
substantiv feminin
1Drum sau traseu stabilit pentru a ajunge dintr-un loc în altul.
„Am ales o rută mai scurtă pentru a ajunge la munte."
substantiv feminin
2Cale de transport regulată pentru vehicule (autobuze, trenuri etc.).
„Autobuzul 32 urmează o rută prin centrul orașului."
substantiv feminin
3Plan de călătorie sau itinerar.
„Ruta noastră include vizitarea a trei orașe istorice."
Gramatică
Substantiv feminin, pluralul este 'rute'. Se folosește frecvent în contexte de navigație, transport și turism.
Expresii și locuțiuni
a-și schimba ruta — a-și modifica direcția sau planul de deplasare
rută maritimă — traseu stabilit pentru nave pe mare
Etimologie
Din franceză 'route', care provine din latină 'rupta (via)' – drum deschis, tăiat.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'r' și cu 'ă' la final: rută. Nu confunda cu 'rută' (plantă) – aceeași scriere, dar sens diferit.