1Întindere de teren relativ plană și ridicată deasupra regiunilor înconjurătoare, cu altitudini mai mari decât ale câmpiilor, dar mai mici decât ale munților.
„Podișul Transilvaniei este înconjurat de munți."
substantiv neutru
2Partea superioară, netedă, a unui obiect sau a unei construcții, asemănătoare cu o platformă.
„Podișul casei era acoperit cu țiglă."
Gramatică
Gen
neutru
Număr
singular
Plural
podișuri
Articulat
podișul
Se folosește frecvent cu articol hotărât: podișul. Pluralul este podișuri.